| 1.
|
CONSPIR'ATIE, conspiraţii, s.f. Uneltire secretă si ilegală îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice; complot; conjuraţie. [Var.: (înv.) conspiraţi'une s.f.] - Din fr. conspiration, lat. conspiratio, -onis.
Sursă
: DEX'98
(67075)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
CONSPIR'ATIE s. v. complot. Sursă
: Sinonime
( 178800)
- siveco |
| |
| 3.
|
conspir'aţie s. f. (sil. -ţi-e), art. conspir'aţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. conspir'aţiei; pl. conspir'aţii, art. conspir'aţiile (sil. -ţi-i-)
Sursă
: DOR
(234876)
- siveco |
| |
| 4.
|
CONSPIR'ATI//E ~i f. Proiect, elaborat în secret, prin care un grup de persoane unelteste împotriva statului sau a unei persoane; complot; conjuraţie. [Art. con-spiraţia; G.-D. conspiraţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. conspiration, lat. conspiratio, ~onis
Sursă
: NODEX
(329266)
- siveco |
| |
|
|